|
| Corul Ion Vidu - Prezentare |
Miracolul firii, grația divină sau harul întrupat din frumos sigilează destinul unui ținut ori al unui oraș conferindu-i atribute de perenitate. Lugojul a rimat dintotdeauna armonios cu muzica, iar locuitorii săi au deslușit în arta cântecului coral virtualități cultivate inițial ca expresie a unui puternic sentiment identitar de afirmare patetică a conștiinței naționale și apoi de desăvârșire a unor înzestrări native excepționale - transmise de la o generație la alta instituind astfel o nobilă tradiție.
Aici fiintează încă din 1810 (daca nu chiar din 1808) un cor al bisericii ortodoxe, cor care, extinzându-și activitatea și în sfera muzicii laice, se instituționalizează, obține un statut oficial sub denumirea Reuniunea de Cântari și Muzică. Venirea în fruntea formației, în 1889, a unei personalități de talia lui Ion Vidu a însemnat propulsarea pe plan național a corului lugojan. În Banat, timp de decenii, "Corul lui Vidu", cum era el unanim cunoscut, a fost o adevarată instituție-pilot pentru mișcarea corală din acest colț de țară.
Bucuria de a cânta devenea un liant spiritual, iar dintre toate corurile urbei se detașa prin entuziasmul și ardoarea comuniunii sufletești a membrilor săi cel condus de Ion Vidu, reputat pedagog și compozitor, autorul unor lucrări generoase ce înnobilează patrimoniul muzicii corale. Succesorii săi, maeștrii Filaret Barbu și Dimitrie Stan i-au continuat cu sârg și devoțiune opera, lărgind substanțial repertoriul formației, menținând vie emulația artistică și consolidând prestigiul național al corului.
Traseul ascendent al biografiei coralei "Ion Vidu" care ființează sub egida Casei de Cultură și este patronată de Municipalitatea Lugoj, se întregește în chip limpede și convingător prin preluarea baghetei, în 1968, de către un muzician înzestrat și impetuos, profesorul Remus Tașcău, care în pofida tinereții își impune consecvent și tenace un program estetic personal îndrăzneț și novator, împlinit exemplar în cei aprope șase lustrii de prezență neîntreruptă în fața pupitrului. Format la școala clujeană a unor magiștri de anvergură ca Dorin Pop, Tudor Jarda sau Dan Voiculescu tânărul dirijor și-a nuanțat în timp viziunea și capacitatea de a modela ansamblul, autoritatea sa fiind rezultanta îngemănării unui larg orizont artistic cu o sensibilitate mereu trează și un temperament înnăscut pentru o asemenea menire ce solicită deopotrivă rigoare și cutezanță, interiorizare și patos, reflexivitate și putere de sugestie, pasiune și pronunțat contur expresiv al interpretării, iar mai presus de toate, forța iradiantă a vocației artistice.
În structura repertoriului coralei "Ion Vidu" aveau să se regăsească peste patru veacuri de creație muzicală, de la Palestrina și Monteverdi, la Poulenc și Milhaud, fără a omite, desigur, fecundele incursiuni în baroc, clasicism sau romantism precum și strălucitele abordări ale operelor autorilor români, de la Sabin Drăgoi, Marțian Negrea și Paul Constantinescu (premiul Uniunii Compozitorilor acordat pentru tălmăcirea lucrării Miorița) la Sigismund Toduță, Tudor Jarda, Alexandru Pașcanu sau Adrian Pop.
Pentru destinul și receptarea critică a incontestabilelor reușite ale formației, emblematice au fost contribuțiile sale remarcabile la interpretarea unor opusuri vocal-simfonice de largă respirație (de la Orfeu și Euridice de Gluck și Acis și Galatea de Haendel, la opusurile beethoveniene: Simfonia a IX-a, Fantezia pentru pian, cor și orchestră și Recviemul verdian) în ilustre companii artistice: dirijorii Mihai Brediceanu, Nicolae Boboc, Remus Georgescu, Peter Oschanitzky; prima orchestră simfonică a țării, Filarmonica "George Enescu" din București și instituția similară din Timișoara; mari soliști ca Sanda Ilca-Țandru, Martha Kessler, Edith Simon, Corina Circa, Pompei Hărșăteanu, Ionel Voineag și alți importanți interpreți din străinătate. Concertele vocal-simfonice au reprezentat deopotrivă o stimulativă provocare artistică, o ispititoare invitație la autodepășire și o meritorie confirmare a capacității de concentrare în atingerea unui țel de către o formație ce a compensat absența statutului profesionist printr-o formidabilă ambiție de învingător. De altminteri, evidențiind evoluția sa sub cupola Ateneului Român, muzicologul dr. Gheorghe Firca avea să noteze în revista "Muzica": "Sub îndrumarea lui Remus Tașcău, un dirijor a cărui carte de vizită a fost remisă celor în drept, corul "Ion Vidu" a devenit un partener egal al Filarmonicii bucureștene".
Diversitatea preocupărilor coralei "Ion Vidu" și ale dirijorului Remus Tașcău rezidă și în ritmicitatea susținută a participărilor la concursuri și festivaluri de gen la care premiile și distincțiile obținute reconfirmă valoarea interpretării, demonstrată de atâtea ori și cu prilejul unor turnee internaționale, receptate entuziast de critici de specialitate și primite cu bucurie de publicul de pretutindeni. Corul "Ion Vidu" din Lugoj este laureat al competițiilor corale din România (premiul I - o permanență absolută), Bulgaria (Varna, 1973), Elveția (Montreux, 1997), Țara Galilor (Llangollen, 1999 - premiul al III-lea), Grecia (Preveza, 2000 - premiul al II-lea și medalia de argint: Karditza, 1996 - premiul I). Vocile coriștilor lugojeni au răsunat în săli, spații și ambianțe celebre, propice pentru evenimente artistice al căror amfitrion de gală este serafica sau tumultuoasa Muzică, de la templul simfonicelor bucureștene, Ateneul Român, la Auditorium Stravinski din Montreux, de la Sala Operei din Varna, la Studioul Radiodifuziunii din Novi Sad, de la impunătoarea catedrală din Mainz, la Vatican, sub semnul sacrului și al comorilor sonorităților renascentiste, reverberând în splendoarea lor originară în biserica Santa Maria in Trastevere. Poate că cel mai dificil examen pe care avea să-l treacă în răstimpul glorioasei sale ființări, corala "Ion Vidu" din Lugoj, a fost proba imprimărilor discografice (colaborând cu "Electrecord" din București - 1984, 1985 și o casă de producție elvețiană - 1997, 1999) reunind miniaturi corale, madrigale și motete, colinde de Crăciun și cele mai importante creații de gen ale lui Ion Vidu, care alături de înregistrările radio și aparițiile TV, sau filmele studioului "Sahia", onorează cartea de vizită a unei formații, care prin profesionalismul și seducția harului său artistic a întrunit aprecierile elogioase ale compozitorilor ce i-au dedicat chiar câteva piese (Zeno Vancea, Tudor Jarda, Dan Voiculescu, Mircea Neagu, George Balint, Gheorghe Firca, Remus Georgescu, Walter Mihai Klepper), ale muzicologilor ce au scris cronici, articole, recenzii și au formulat memorabile verdicte laudative (Viorel Cosma, Zeno Vancea, Elena Zottoviceanu, Doru Popovici, Doru Murgu, Iancu Dumitrescu, Anton Gogaru, Costin Popa ș.a.) și ale dirijorilor care l-au remarcat pe mai tânărul lor confrate, intuind căavea să devină un maestru al artei corale (Marin Constantin, Dumitru D. Botez, Dorin Pop, Stelian Olaru). Pentru meritele sale deosebite și biruințele repurtate pe tărâmul cântecului coral, Fundația "Madrigal" sub egida Ministerului Culturii și a Ministerului Educației Naționale și dirijorului Marin Constantin, au conferit în anul 2000 corului "Ion Vidu", diploma "Alexandru Pașcanu", atribuită pentru prima dată unei formații de gen al cărei dirijor, profesorul Remus Tașcău, distins de asemenea cu ordinul "Meritul Cultural" și activând în prezent în calitate de vicepreședinte al Asociației Naționale Corale din România - a confirmat că reprezintă "o înaltă certitudine dirijorală, marcând o pagină însemnată în istoria interpretării corale". Onoranta apreciere datorată maestrului Marin Constantin, atestă în mod strălucit un exemplar destin artistic și un desăvârșit model de profesionalism și dăruire în numele dragostei pentru muzică. |
|
| Actiuni |
| sambata, 26 iunie
La invitatia Asociatiei “Brakos” a Romanilor din Serbia, trupa de teatru amator a Casei de Cultura a Municipiului Lugoj va prezenta sambata, 26 iunie, la Alibunar – Serbia, spectacolul de teatru “Haide, ucide-ma, dragoste!” de Aziz Nesin, in regia Mariei Voronca. In distributie: Ileana Caprariu, Lacramioara Androni si Ovidiu Decean.
Ansamblul folcloric in Portugalia
La invitatia grupului folcloric Rancho da Praca din Vila de Conde , in perioada 17-28 iunie, Ansamblul Folcloric “Lugojana” al Casei de Cultura a Municipiului Lugoj va reprezenta Romania la o serie de manifestari festivaliere cu specific folcloric, in Portugalia. Dupa cum au declarat organizatorii, recunoasterea internationala de care se bucura Ansamblul “Lugojana”, coordonat de Puiu Munteanu, a fost principalul motiv pentru care, din mai multe formatii folclorice din Romania si strainatate, a fost selectat.
31 mai
Teatrul "G.A. Petculescu" Resita prezinta luni, 31 mai, de la ora 19.oo, pe scena Teatrului Municipal "Traian Grozavescu", comedia Criminal tango, de Aldo Lo Castro. Regia:Mihai Lungeanu. Scenografia:Florica Zamfir. In distributie:Florin Ruicu, Miruna Grangure, Adina Panait, Camelia Ghinea, Mariana Boghian, Dan Mirea, Marius Tudor. Pret bilet: 20 lei.
26, 27 mai
Teatrul „G.A. Petculescu” Reșița prezintă, în zilele de 26 și 27 mai, de la orele 10.oo și 11.30, pe Scena Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu”, spectacolul „Fetița cu chibriturile”, după o poveste de Christian Anderesen, în regia lui George Vâlceanu. În distribuție: Mariana Boghian, Marius Tudor, Cristi Brătoiu, Sorin Fruntelată, Ina Prisăcaru, Adina Panait, Florin Ibrași, Miruna Grangure, Iulian Simionică. Preț bilet: 5lei.
luni, 17 mai
Teatrul amator al Casei de Cultura a Municipiului Lugoj prezinta luni, 17 mai, de la ora 19.00, pe Scena Teatrului Municipal "Traian Grozavescu" comedia "Jacques sau supunerea" de E. Ionescu., regia Anca Maria Colteanu.
joi, 13 mai
Ștefan Katona propune joi, 13 mai, de la ora 19.00, in Sala de Consiliu a Teatrului municipal "Traian Grozavescu" iubitorilor ritmurilor de jazz tema “Jazz made in Europe – The United States of Jazz”, un omagiu adus lui Jean Baptiste “Django” Reinhardt (1910-1953). “Django” Reinhardt, muzician belgian, a fost unul dintre cei mai mari chitariști de jazz all-time. Cânta și la banjo și la vioară. De origine gitană, Reinhardt și-a luat supranumele “Django” după un cuvânt romales, care înseamnă “trezire”. Celebritatea o cunoaște la Paris, unde, în 1934, înfiinþează și conduce trupa “Quintette de Hot Club de France”. De-a lungul anilor, “Django” Reinhardt a cântat cu nume mari ale jazz-ului american, precum Louis Armstrong, Dizzy Gillespie, Duke Ellington, Coleman Hawkins, Benny Carter, Rex Stewart și altii. Intrarea este libera.
marti, 18 mai
Ansamblul de Copii "Lugojana" al Casei de Cultura a Municipiului Lugoj prezinta marti, 18 mai, de la ora 19.00, in Sala Teatrului Municipal "Traian Grozavescu", spectacolul folcloric "Din strabuni lasate...". Solisti vocali: Vanesa Jarja, Andreea Dragoman, Larisa Lungu. Solisti instrumentisti: Marian Jarja, Ionel Groza, Danut Matei, Ionica Odoba, Sebastian Subtire, Balla Adrian, Stanciu Flavius, Marius Radulescu. Coregrafia: Puiu Munteanu. Conducerea Muzicala: Ionel Groza.
duminica, 9 mai
Ansamblul de Copii "Lugojana" al Casei de Cultura a Municipiului Lugoj prezinta duminica,9 mai, de la ora 10.00, in fata Galeriei Pro Arte, un spectacol folcloric dedicat Zilei Europei.
luni, 26 aprilie
Trupa de teatru amator a Casei de Cultura a Municipiului Lugoj va prezenta luni, 26 aprilie, de la ora 17.00, pe scena Teatrului Municipal "Traian Grozavescu" comedia "Haide, ucide-ma, dragoste!" de Aziz Nesin, in regia Mariei Voronca. In distributie: Ileana Caprariu, Lacramioara Androni si Ovidiu Decean.
28 aprilie - 1 mai
La invitația Centrului Cultural „Bucovina” Suceava, trupa de teatru amator a Casei de Cultură a Municipiului Lugoj va fi prezentă, în perioada 28 aprilie – 1 mai, la Fălticeni și Suceava, cu doua spectacole – „De ce n-are ursul coada?”, adaptare dupa Ion Creangă de Maria Voronca și „Haide, ucide-mă, dragoste!” de Aziz Nesin, în regia Mariei Voronca. Invitația adresată teatrului lugojean face parte dintr-un proiect inițiat de Centrul Cultural „Bucovina”, ce are ca scop revigorarea mișcării teatrale de amatori din județul Suceava.
|
|
