Teatrul Municipal Traian Grozavescu – Prezentare

Istoria activităţii teatrale din Lugoj a început în urmă cu aproape şapte pătrare de veac, izvorând din setea de libertate, de afirmare a conştiinţei naţionale, din uriaşa energie a iubitorilor Thaliei, care au năzuit dintotdeauna spre bine şi frumos, spre un loc al lor, unde să î-şi împlinească idealurile. Actul de naştere este semnat într-un document intitulat „Ephemerides five Diarum Ven Conventus Lugossiensis” datat 10 mai 1841, unde apare o însemnare despre un spectacol de teatru şcolar, la care şi-au dat concursul şi elevi români de la gimnaziul local.

În lunile ianuarie şi februarie 1847, „Societatea Românească Cantatoare Theatrale„, de sub conducerea lui losif Farcaş, formată din câţiva actori profesionişti, prezintă pe scena Teatrului din Lugoj primele spectacole în limba română. După cum scriu ziarele vremii, „reprezentaţiile date în limba română au fost foarte mult vizitate„. În ianuarie 1846, meseriaşii lugojeni, în frunte cu săpunarul Vasile Brediceanu, joacă o satiră semnificativ intitulată „Ciutura gâmfată sau Opincăriţa făloasă„, o localizare de luliu Neagoe.

Această formaţie de teatru a venit, în anul 1851, în sprijinul văduvelor şi orfanilor Revoluţiei de la 1848, fondurile realizate vărsându-se la Braşov, după cum insera Gazeta Transilvaniei. Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, la Lugoj îşi desfăşoară activitatea, cu intermitenţe, din cauza unor lungi turnee în Transilvania, trupa lui G.A. Petculescu, reprezentaţiile bucurându-se de mult succes. Primul deceniu al secolului nostru a însemnat pentru teatrul românesc din Lugoj o etapă de înviorare a activităţii organizată în cadrul „Filialei Societăţii pentru Fond de Teatru Român„. În perioada interbelică, la Lugoj, au activat mai multe societăţi teatrale de amatori: „Asociaţiunea Română de Teatru Thalia„, „Cercul Academic Bănăţean„, „Societatea Dramatică-Muzicală„, care au desfăşurat o activitate rodnică de promovare a repertoriului clasic românesc. Demn de menţionat este faptul că „Asociaţiunea Română de Teatru Thalia” s-a îngrijit şi de editarea unor colecţii de piese într-un act, tipărind şi difuzând, în decurs de zece ani, aproape 300 de lucrari.

Clădirea teatrului la începutul secolului XX

Expresie a mutaţiilor de calitate intervenite în fenomenul teatral lugojean, a fost creat în 1963, teatrul popular, cu stagiune permanentă, primul de acest gen în Banat. Activitatea se amplifică, fiind introduse, an de an, în repertoriu, lucrări reprezentative din dramaturgia româneasca şi universală. Străbătute de dramatism, individualizate prin talentul interpretărilor, spectacolele „Montserrat” de E. Robles, „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară” de E. Barbu, „Focurile” de Magda Isanos şi E. Camilar, „Broadway Melody 492” de Jura Soyfer au cucerit realmente publicul prin sinceritatea şi autenticitatea jocului, prin viziunea modernă a regiei şi scenografiei.

Au urmat alţi ani de muncă asiduă, când sub bagheta regizorală a unor deosebiţi colaboratori din Timişoara, Arad, Piteşti şi Bucureşti (Dan Radu Ionescu, Ion Cojar, Ioan Taub, Ioan Ieremia, Ştefan Darida, Horia Ionescu, Alexa Visarion, Ştefan Iordănescu, Val Dobrin, Laurian Oniga, Emilia Jivanov, Dumitru Popescu, Ion-Ardeal Ieremia, Anca Maria Colţeanu) actorii lugojeni au dăruit publicului spectacole de referinţă din dramaturgia clasică şi contemporană românească şi universală: „Titanic Vals” de T. Muşatescu, „Omul care a văzut moartea” de V. Eftimiu, „Nevestele vesele din Windsor” de W. Shakespeare, „Proştii sub clar de lună?” de T. Mazilu, „Noţiunea de fericire” de D. Solomon, „Ţarul Ivan…” de M. Bulgakov, „Slugă la doi stăpâni” de C. Goldoni, „Mielul turbat” de A. Baranga, „Doamna ministru” de B. Nuşici, „Mătrăguna” de N. Macchiavelli, „În căutarea sensului pierdut” de I. Băieşu, „Doctor fără voie” de Moliere, „Pălăria florentină” de E. Labiche, „Hotel Mimoza” de P. Chessnault, „Taraba cu tandreţe” dupa T. Mazilu, „Nunta însângerată” de F.G. Lorca, „Intrigă şi iubire” de Fr. Schiller, „Menajeria de sticlă” de T. Williams, „Inspectorul de politie” de J.B. Priestley, „Generali în fuste” de J. Anouilh, „Cântăreaţa cheală” de E. Ionescu, „Haide, ucide-mă, dragoste”, de Aziz Nesin, „Jack sau Supunerea”, de E.Ionescu, „Jocul de-a vacanța”, de M. Sebastian, „Steaua fără nume”, de M. Sebastian, “Gaițele”, de Al. Kirițescu.

Pe lângă numeroasele spectacole prezentate, la sediu şi în ţară, actorii lugojeni au efectuat şi turnee în străinătate: Serbia şi Muntenegru în 1969 şi începând cu 1992 schimb cultural teatral permanent, în Cehoslovacia, cu prilejul celui de al XX-lea festival jubiliar „Jirasek” (de la Hronov), Londra în 1982, la „Săptămâna teatrelor de amatori„, alături de teatre din Suedia, Ungaria şi Anglia, în 1991, schimb cultural cu formaţia de teatru „Les baladins D’Eon” din Tonnerre (Franţa), 1997 în Ungaria, Bekescsaba şi Szekszard, 2001, 2003, 2009 si 2014 schimb cultural cu teatre din regiunea Korinth (Grecia), în 2004, participare festivalieră la Bassano del Grappa, Italia, 2006 la Milano, Italia, 2008 la Berg im Drauthal, Austria, 2013 la Kiev, Ucraina, 2015 la Nisporeni, Republica Moldova, 2016 la Abtenau, Austria.